Cum am ratat şansa să dau şpagă în spital

Am citit azi, pe blogul doctorului Adrian Cacovean acest articol.  Eu am auzit de domnia sa intr-un documentar al ProTv, in care scotea la lumina mizeria si haosul care domneste in spitalul Judeţean din Ramnicu Valcea. Dr. Cacoveanu se luptă de multa vreme cu un sistem inert, anacronic prin vectorii sai, un sistem condus de contabili numiti politic, de oameni fara nici cea mai mica compasiune pentru suferinta bolnavilor.

Ma bucur sa vad ca mai exista oameni care se opun abuzurilor, care isi risca sanatatea si pozitia sociala in numele adevarului.  Ii admir tenacitate si hotărarea atunci cand vorbeste despre  practica spitalului  de a trata pacientii cu medicamente si materiale aduse de acasa.  Stiu de la niste prieteni ca se face frecvent chetă in spital, pentru a cumpara medicamente bolnavilor foarte saraci. Adica, din salariul ala mic  trebuie suplinit  si  ceea ce sistemul nu este in stare sau nu vrea  sa faca.

Vreau sa va povestesc o păţanie care arata si o alta faţă a oamenilor din spitale, diferită de stereotipul prafuit legat de lipsa de respect a cadrelor medicale  fata de pacienti si atractia unora pentru şpagă.

Eu am fost internat in spital de două ori in ultimii 30 de ani. În noiembrie anul trecut m-am internat la “spitalul vechi” pentru o problema cu sanatatea si, doarece aveam o stare generala proasta, am fost sfatuit sa raman intr-un salon de “internari de zi”. Locuiesc in zonă si puteam sa merg acasă. Oricum nu-mi place aerul de spital, darămite sa mai si dorm acolo.

M-am dus in salon si o asistenta intre doua varste, cu o voce calma, mi-a facut niste injectii, mi-a recoltat sange etc. I-am strecurat o “atentie” in halat asa cum “credeam” eu ca se face. Femeia a protestat vehement, eu am insistat cat am putut. Pana la urma, ca sa scape de bâlbâielile mele, asistenta  a luat banii si a plecat.

Dupa doua ore revine cu o punga cu medicamente, mi le da, imi explica modul de administrare si pleacă in grabă. Am luat punga si am inceput sa ma uit la prospecte. Am gasit  un bon de casa si niste bani. Brusc, am inlemnit!

Asistenta fusese in oras sa cumpere medicamente din banii “primiti” si mi-a adus bonul si restul.

Advertisements

12 Responses to Cum am ratat şansa să dau şpagă în spital

  1. fostulomrau says:

    Misto povestea. Din punctul meu de vedere, e normal sa dai ceva unuia care iti salveaza viata, in conditiile in care el traieste dintr-un salariu mic. Nu sunt pentru spaga in general, insa sunt si exceptii prin care poti corecta faze de genul asta.

  2. culaie says:

    M-am facut de cacao dar femeia mi-a dat o lectie.

  3. fostulomrau says:

    Nu stiu care e lectia exact. Sunt cazuri in care asistentele sau chiar doctorii cer bani pacientilor. Acolo mi se pare grav. Asa, daca omul vrea sa dea o atentie, nu m se pare nimic aiurea. Moral, nu e ca si cum ai da spaga. Din punct de vedere legal insa, se pedepsete prin lege darea si luarea de mita. Pe vremea lui Ceausescu cunosc caz de doctor care a facut puscarie pentru asa ceva. A fost inscenare, dar nu mai conteaza. Orasul e mic, probabil cunosti despre ce vorbesc.

  4. culaie says:

    Lectia a fost ca eu am plecat la spital cu o idee preconceputa. Femeia aia nu lua nimic si a salvat situatia in mod original.

  5. fostulomrau says:

    Dar in cate cazuri se mai intampla asa? Am o gramada de prieteni doctori si stiu cu ce se manaca tacma asta. Respect extrem de mult pe acesti salvatori de vieti, insa cei tineri au un salariu mizer. Intr-un fel ii inteleg cu spaga. Asta era ideea mea.

  6. culaie says:

    Posibil. Pe mine m-a incantat aceasta exceptie. 🙂

  7. tudor.c says:

    Asta e banc, ai visat frumos azi noapte sau e din vreun film romanesc de nota 4? 😀 Cred ca erai mai usor de crezut daca ne spuneai ca ti-au iesit 6 numere la loto.

  8. nauca says:

    Eu te cred. Dar de liftiera si de brancardieri n-ai avut nevoie? Mie mi-a cerut spaga portarul din spitalul unde lucrez!

%d bloggers like this: