Comerţul privat vâlcean-năravuri comuniste

Cei de varsta mea isi mai amintesc fostele magazine săteşti numite “Cooperativa de Consum” sau “Magazin Mixt”. Un fel de dughene, găzduite, în general, in casele unor simpatizanti ai PCR (care ocupa si functia de gestionar), cu miros greu de petrol, arpacaş vărsat, napolitane vechi şi cuie de 6. Ei bine, la cooperativele astea, de obicei, nu găseai mai nimic din ce aveai nevoie, pentru ca regimul comunist nu dorea sa ne umplem burtile de bunătăţi si apoi sa ne vină cumva idei contrarevolutionare.

La aceste “cooperative”, gestionarul era (de regula) un individ acru, fara chef de munca si cu gandul mai ales la porumbii lui din câmp, care ramaseseră nesăpaţi.

Te duceai si cereai ceva si primeai invariabilul raspuns: “N-avem!”. Oamenii astia n-aveau nici cea mai vagă idee despre cum se face negoţul. Sigur, nici nu erau interesati, pentru ca afacerea nu era a lor, ci a Statului. In penuria aia de marfuri si de oameni de meserie, mai aveai si obligatia de a duce la “coperativa” cate o gaina sau cate 10-20 de oua, plus 2 kg de fasole uscată, ca sa poti cumpara gaz de lampă sau o coasă “albina”. Coasele “albina” erau cele mai cautate: marfa ruseasca, oţel bun. Pentru majoritatea cumparaturilor trebuia sa donezi statului diverse “cote”. Read more of this post

%d bloggers like this: